Autor: Redacția Anunțuri

  • Anunț imobiliar: ce verifici înainte să dai un avans

    Un anunț imobiliar descrie apartamentul. Tu cumperi însă situația lui juridică, iar aceasta e scrisă în registre publice, nu în anunț. Verificarea de dinaintea avansului înseamnă să pui anunțul față în față cu două documente oficiale. Pe primul dintre ele îl poți cere singur, fără să justifici nimic.

    Ce verifici la un anunț imobiliar înainte să dai un avans?

    Verifici cine e înscris ca proprietar, ce sarcini are imobilul și ce datorii are apartamentul la asociația de proprietari. Niciuna dintre cele trei informații nu se află din anunț. Toate se află din documente ținute de o instituție, nu din ce îți spune vânzătorul.

    Afirmația din anunțDocumentul care o verificăCine îl poate cere
    „proprietar, nu agenție”extras de carte funciară pentru informareorice persoană
    „liber de sarcini”același extras, rubrica de sarciniorice persoană
    „întreținerea la zi”adeverința asociației de proprietariorice proprietar din bloc
    „extindere făcută legal”autorizația de construire a lucrăriiproprietarul

    Cartea funciară e registrul public în care se ține evidența fiecărui imobil: cine e proprietarul, cum a ajuns la el, ce suprafață are, ce datorii și ce drepturi ale altora îl apasă. O ține Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin oficiile ei din fiecare județ.

    Când anunțul spune că locuința a fost extinsă sau mansardată, documentul care confirmă asta e autorizația pe care o invocă anunțul. E o verificare separată, cu o procedură proprie.

    De ce ceri numărul cadastral înainte de orice altă întrebare?

    Fără el nu poți verifica nimic pe cont propriu. Numărul cadastral e codul unic dat imobilului de oficiul de cadastru. Cu el ceri un extras de carte funciară pentru informare, adică fișa oficială a apartamentului. Fără el, tot ce știi despre proprietar vine de la vânzător.

    Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, prevede la art. 883 că orice persoană poate cerceta orice carte funciară, fără să fie ținută să justifice vreun interes. La cerere se eliberează extrase. Nu ai nevoie de acordul proprietarului, nu explici de ce întrebi și nu ești în nicio relație cu el.

    Aceeași hârtie ajunge la tine pe două căi care nu valorează la fel:

    • extrasul pe care ți-l trimite vânzătorul e un document adus de partea interesată în tranzacție;
    • extrasul pe care îl ceri tu vine de la instituția care ține registrul.

    De aceea prima întrebare pe care o pui într-o conversație nu e despre preț, ci despre numărul cadastral. Un proprietar îl are scris în propriul act și nu pierde nimic dacă ți-l spune.

    Ce arată extrasul de carte funciară și ce nu arată?

    Arată cine e înscris ca proprietar, cum a ajuns imobilul la el, ce suprafață are și ce sarcini sunt înscrise. Sarcină înseamnă un drept al altcuiva asupra imobilului: o ipotecă, un drept de trecere, o interdicție de înstrăinare. Nu arată starea pereților și nici cine locuiește acolo.

    Arată și o parte din datoriile la întreținere, dar numai o parte. Legea nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari cere, la art. 33 alin. (9), notarea în cartea funciară a debitelor mai vechi de trei luni care depășesc salariul minim brut pe țară. Notare înseamnă o mențiune înscrisă în registru, vizibilă pentru oricine cere extrasul.

    Ce urmează din asta se ține minte ușor. O restanță mică sau recentă nu apare acolo, iar una mare apare doar dacă asociația a cerut mențiunea. Adeverința asociației nu dublează extrasul: acoperă exact zona pe care extrasul o lasă în afară.

    Ce nu poate să spună niciun extras: dacă instalația e schimbată, dacă vecinul de deasupra are infiltrații, dacă blocul intră în reabilitare la anul. Pentru astea se merge la fața locului și se întreabă administratorul.

    Ce cere notarul în plus față de ce ceri tu?

    Notarul cere documente pe care tu nu le poți obține și pe care le verifică el, nu părțile. Vânzarea unui imobil se încheie numai prin înscris autentic, adică un act întocmit și păstrat de notar. Codul civil o cere la art. 1.244, sub sancțiunea nulității absolute.

    Documentele pe care le adună notarul, fiecare cu rostul lui:

    1. Extrasul de carte funciară pentru autentificare. Îl cere notarul, nu părțile, și e valabil zece zile lucrătoare, potrivit art. 35 din Legea cadastrului nr. 7/1996. În acest interval, cartea funciară e blocată pentru alte înscrieri.
    2. Adeverința de la asociația de proprietari. O aduce vânzătorul, în original, iar art. 33 din Legea nr. 196/2018 prevede că actul autentificat fără îndeplinirea condițiilor din acel articol este anulabil. Asociația e obligată să o elibereze în trei zile lucrătoare de la cerere.
    3. Certificatul de performanță energetică. E documentul care arată cât consumă locuința, iar proprietarul e obligat să îl predea cumpărătorului la înstrăinare, potrivit art. 33 alin. (5) din aceeași lege.

    Extrasul cerut de tine cu o lună înainte nu ține locul celui de la notar. Situația din registru se poate schimba între timp, iar exact de asta există al doilea extras.

    Dacă apare o neconcordanță între ce scrie în anunț și ce scrie în documente, întrebarea nu se pune vânzătorului. Se pune notarului, înainte de a semna orice.

    Ce se întâmplă cu avansul dacă vânzarea nu se mai face?

    În lipsa unei clauze contrare, banii plătiți pe o promisiune de vânzare sunt avans din preț, nu o sumă care se pierde sau se dublează. Codul civil o spune la art. 1.670. Ce se întâmplă efectiv cu ei depinde de ce ați scris înainte de plată.

    Antecontractul e înțelegerea scrisă prin care vă obligați amândoi să încheiați vânzarea până la o dată anume. El fixează prețul, termenul și ce se întâmplă cu avansul dacă una dintre părți se retrage. Fără el, ai plătit o sumă pe baza unei conversații.

    Antecontractul are și un efect pe care o discuție verbală nu îl are. Dacă vânzătorul refuză nejustificat să încheie vânzarea, art. 1.669 din Codul civil îți dă dreptul să ceri instanței o hotărâre care ține loc de contract. Dreptul la acțiune se prescrie însă în șase luni de la data la care contractul trebuia încheiat, deci termenul din antecontract nu e o formalitate.

    Un avans se dă după extras și numai pe un document scris care spune ce se întâmplă cu el.

    Ce faci dacă vânzătorul nu-ți dă numărul cadastral

    Ceri o dată, clar, apoi tratezi refuzul ca pe o informație. Un proprietar are numărul cadastral în propriul act de proprietate și nu riscă nimic dacă ți-l spune. Când refuzul rămâne, mai ai câteva verificări care nu depind de el, dar niciuna nu înlocuiește extrasul.

    1. Cererea scrisă. Ceri numărul în conversația scrisă, nu la telefon. Un refuz scris rămâne.
    2. Actul de proprietate, la vizionare. Numărul cadastral e trecut în el. Ceri documentul în mână, nu o fotografie primită pe telefon.
    3. Ordinea plăților. Nu dai nimic până nu ai extrasul: nici „rezervare”, nici taxă de vizionare, nici comision.
    4. Drumul la notar. Notarul verifică imobilul în registru înainte de orice semnătură și îți spune dacă actul se poate încheia.
    5. Oprirea discuției. Un imobil care nu poate fi identificat într-un registru public nu poate fi verificat de nimeni.

    Refuzul de a da numărul cadastral seamănă cu presiunea de a plăti înainte de a vedea: amândouă scurtează pasul de verificare.

    Ce greșesc cei mai mulți când verifică un apartament

    Un cuvânt din anunț citit ca dovadă costă mai mult decât o minciună evidentă, pentru că nu declanșează nicio bănuială. Corecția e mereu aceeași: ceri documentul care spune exact ce te interesează și îl citești integral, nu doar rândul care te liniștește.

    • Mulți citesc „are cadastru” ca pe o dovadă de proprietate. Cadastrul e măsurătoarea imobilului, iar proprietarul se citește din înscrierile cărții funciare.
    • Rubrica de sarcini e parcursă doar după ipotecă. În aceeași rubrică pot sta o interdicție de înstrăinare, un litigiu notat sau o promisiune de vânzare făcută altcuiva.
    • Se presupune un singur proprietar. Un imobil poate avea doi titulari înscriși, iar semnătura unuia singur nu ajunge la notar.
    • Suprafața din anunț se compară cu prima cifră găsită în act. Suprafața utilă și cea construită sunt două valori diferite, iar diferența dintre ele nu înseamnă că anunțul minte.

    Întrebări frecvente

    Cine plătește extrasul de carte funciară pentru informare?

    Îl plătește cine îl cere. Nu există o regulă care să pună costul pe una dintre părți, iar tu îl poți cere pe cont propriu, fără acordul vânzătorului. Tariful se achită la depunerea cererii, la oficiul de cadastru din județul imobilului.

    Un apartament fără carte funciară deschisă se poate vinde la notar?

    Nu, cu excepțiile prevăzute expres de lege. Legea cadastrului nr. 7/1996 spune la art. 36 că actele notariale prin care se transmite un drept real imobiliar se încheie numai dacă imobilul e înscris în cartea funciară. Înscrierea se face înainte de vânzare.

    Ce înseamnă că o promisiune de vânzare e notată în cartea funciară?

    Înseamnă că altcineva are deja o înțelegere scrisă pentru acel imobil, făcută publică. Codul civil permite notarea antecontractului la art. 906, cu termenul până la care trebuie încheiată vânzarea. Dacă vezi o astfel de mențiune în extras, întreabă notarul înainte să plătești.

    Adeverința de la asociația de proprietari o poate cere cumpărătorul?

    Nu. Legea nr. 196/2018 prevede la art. 33 alin. (8) că adeverința se eliberează la solicitarea oricărui proprietar, deci o cere vânzătorul. Tu poți cere să o vezi înainte de avans, cu data și numărul de înregistrare pe ea.

    Se poate vinde un apartament cu datorii la întreținere?

    Da. Notarul autentifică actul dacă cumpărătorul acceptă expres că preia toate datoriile către asociație și către furnizorii de utilități, potrivit art. 33 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 196/2018. Suma trebuie să fie scrisă în adeverință, nu estimată.

    anunturi.top publică ghiduri informative despre anunțurile online. Nu publicăm anunțuri, nu intermediem tranzacții, nu verificăm vânzători și nu avem legătură cu platformele menționate. Materialul nu ține loc de consultanță juridică pentru un caz concret. Ultima verificare a surselor: 19 august 2026.

  • Înșelătorie în anunțuri online: cum funcționează, de fapt

    O înșelătorie în anunțuri online are întotdeauna același mecanism: îți inversează ordinea unei tranzacții. Firesc, verifici cine vinde, vezi bunul, apoi plătești. Toată munca escrocului e să te aducă la plată, sau la predarea unor date, înainte de primii doi pași. Prețul mic și graba sunt uneltele cu care o face.

    Cum funcționează, de fapt, o înșelătorie dintr-un anunț?

    Funcționează prin inversarea ordinii firești a unei tranzacții. Ordinea care te protejează are trei pași, în care fiecare îl condiționează pe următorul: verifici cine vinde și ce vinde, vezi bunul, plătești. Orice tentativă de fraudă are nevoie ca tu să sari peste primii doi pași.

    PasulOrdinea care te protejeazăOrdinea pe care ți-o propune escrocul
    1verifici vânzătorul și documentele bunuluiplătești un avans ca „rezervare”
    2vezi bunul în persoană sau la livrareprimești promisiunea că vine prin curier
    3plătești după ce ai văzut ce primeștiverifici, când nu mai ai ce face

    Asta explică de ce nu ajută să înveți schemele pe de rost. Ele se schimbă odată cu tehnologia și cu contextul. Mecanismul rămâne același, pentru că el descrie succesiunea pașilor dintr-o tranzacție, iar succesiunea aceea a rămas neschimbată.

    Regula practică e simplă. Nu contează cât de convingătoare e povestea. Contează dacă ți se cere să dai ceva înainte de a fi verificat ceva.

    De ce prețul mic și graba apar întotdeauna împreună?

    Pentru că au funcții diferite și niciuna nu funcționează singură. Prețul mic te aduce în conversație. Graba te scoate din ea înainte să apuci să verifici. Un preț sub piață, singur, te-ar face doar curios. Curiozitatea lasă timp, iar timpul e singurul lucru pe care o schemă nu îl suportă.

    Poliția Română recomandă prudență exact în acest punct: dacă vânzătorul te presează să încheii tranzacția, e un motiv de reținere. Iar dacă oferta e foarte tentantă, merită să te întrebi ce detalii lipsesc din anunț.

    Formele pe care le ia graba se schimbă, funcția rămâne:

    • „mai am doi oameni interesați, îți țin până diseară”;
    • „plec din țară mâine, trebuie rezolvat azi”;
    • „prețul e valabil doar dacă achiți acum”.

    Niciuna dintre aceste propoziții nu e, prin ea însăși, dovada unei fraude. Un vânzător cinstit poate fi și el grăbit. Ce contează e altceva: un vânzător cinstit acceptă verificarea, chiar dacă îl încetinește. Dacă graba e folosită ca să blocheze o verificare, ai răspunsul.

    Ce se schimbă când discuția iese de pe platformă?

    Dispare urma. Atât timp cât discuția rămâne în locul unde ai văzut anunțul, există un istoric al conversației, un cont și un anunț care se pot raporta. Mutată pe o aplicație de mesagerie, conversația devine o discuție privată între două numere de telefon, iar anunțul poate fi șters în câteva secunde.

    De aceea mutarea pe alt canal e primul lucru cerut în majoritatea tentativelor. Nu e o preferință de comunicare. E o măsură de igienă a celui care nu vrea să lase probe.

    Tot acolo apare și cererea de date. Poliția Română formulează, într-un set de recomandări publicate împreună cu DNSC și cu Asociația Română a Băncilor, testul cel mai simplu din tot subiectul. Dacă ai de primit bani, dai IBAN-ul tău, adică numărul de cont din 24 de caractere. Nu dai datele cardului. Cardul e un instrument cu care se plătește, nu unul cu care se încasează.

    Din aceeași sursă, două lucruri pe care nicio bancă nu le cere niciodată, pe niciun canal: parola de acces la cont și codul PIN.

    Ce spune legea despre un anunț fictiv?

    Publicarea unui anunț fictiv online care a produs o pagubă este înșelăciune, potrivit art. 244 din Codul penal. Nu e o interpretare: e o chestiune de drept dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 37/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 707 din 16 iulie 2021.

    Decizia contează pentru că separă două situații care se confundă des. Dacă făptuitorul a intervenit asupra unui sistem informatic sau asupra datelor prelucrate de el, fapta e fraudă informatică, art. 249 din Codul penal. Dacă doar a scris un anunț mincinos și a încasat banii, fapta e înșelăciune, art. 244. Cel mai frecvent caz din anunțuri e al doilea.

    Trei consecințe practice, toate din același cod:

    1. Nu trebuie să fi pierdut banii ca să depui plângere. Tentativa la înșelăciune se pedepsește, potrivit art. 248 din Codul penal. Tentativa înseamnă că fapta a fost începută, dar nu a produs paguba.
    2. Identitatea falsă agravează fapta. Înșelăciunea săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase se pedepsește mai aspru, potrivit art. 244 alin. (2). Aici intră anunțul semnat în numele unei firme care nu are nicio legătură cu vânzarea.
    3. Datele cardului au articolul lor. Retragerea sau transferul de bani prin folosirea unui instrument de plată fără acordul titularului e infracțiune distinctă, potrivit art. 250 din Codul penal.

    Când anunțul invocă o firmă, existența ei se poate verifica gratuit. Procedura completă, cu registrele publice unde se caută, e explicată pe site-ul nostru vecin, unde poți verifica firma din spatele anunțului pe surse oficiale.

    De ce ANPC nu te ajută într-o tranzacție între privați?

    Protecția consumatorului acoperă raporturile cu un profesionist, iar între doi particulari ea pur și simplu nu există. Ordonanța de urgență nr. 34/2014 spune la art. 1 că reglementează drepturile consumatorilor în contractele încheiate cu profesioniștii. Profesionist înseamnă, la art. 2 pct. 2, cine acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale, artizanale sau liberale.

    Consecința e directă și surprinde mulți oameni. Dacă ai cumpărat de la o persoană fizică, nu ai drept de retragere în 14 zile, nu ai garanție legală de conformitate și nu ai la cine reclama în afară de poliție. Aceleași reguli care îți lipsesc când cumperi te și scutesc când vinzi.

    Un pas concret care decurge de aici: înainte de a plăti, întreabă-te dacă cel din fața ta vinde ca particular sau ca firmă. Dacă vinde ca firmă, trebuie să îți poată da datele firmei și un document de vânzare. Dacă vinde ca particular, tot ce ai la dispoziție e verificarea făcută de tine, înainte de plată.

    Ce faci dacă ai plătit deja

    Primul lucru pe care îl faci e să oprești fluxul de bani, iar al doilea e să anunți banca. Abia apoi strângi dovezile și mergi la poliție. Ordinea contează, pentru că primii doi pași sunt sensibili la minute, nu la zile, iar dovezile pot fi șterse de cealaltă parte între timp.

    1. Oprește orice altă plată. Cererea de „taxă de deblocare” sau de „comision de transfer” e continuarea aceleiași scheme, nu soluția ei.
    2. Sună banca imediat, pe numărul tipărit pe card sau din aplicația oficială. Niciodată pe un număr primit în conversație.
    3. Salvează dovezile înainte să dispară: captură a anunțului, conversația integrală, dovada plății, numele și IBAN-ul beneficiarului.
    4. Depune plângere la poliție, la orice unitate. Nu aștepta să afli dacă „merită”: plângerile mici, puse cap la cap, sunt ce leagă de obicei un dosar.
    5. Raportează anunțul acolo unde l-ai văzut, ca să nu ajungă și la altcineva. Majoritatea platformelor au un formular pentru asta.
    6. Sună 112 doar dacă e o urgență reală — o întâlnire care a degenerat, o amenințare. Pentru o fraudă consumată, calea e plângerea scrisă.

    Ce greșesc cei mai mulți înainte să plătească

    Fiecare dintre situațiile de mai jos apare cu câteva minute înainte de plată, în clipa în care ai impresia că ai verificat destul. Un indiciu ușor de obținut ajunge să înlocuiască o dovadă, iar verificarea se oprește acolo. Se corectează într-un singur fel: ridici pragul a ceea ce accepți ca dovadă.

    • Confundă platforma cu un garant. Platforma găzduiește anunțul. Contractul se încheie între tine și vânzător, iar banii circulă tot între voi.
    • Se bazează pe vechimea contului și pe evaluări. Ele descriu un cont, nu omul care îl folosește azi. Conturile se preiau, iar evaluările se construiesc din tranzacții mărunte.
    • Verifică bunul, dar nu și pe cine îl vinde. Fotografiile pot fi luate din alt anunț. Cere una nouă, cu un detaliu ales de tine, făcută pe loc.
    • Amână plângerea pentru că suma li se pare mică. Fără plângere, fapta nu există nicăieri. Cu ea, există un dosar la care se pot atașa alte cazuri.

    Întrebări frecvente

    Un anunț fals e infracțiune chiar dacă nu am pierdut niciun ban?

    Da. Tentativa la înșelăciune se pedepsește, potrivit art. 248 din Codul penal. Poți depune plângere și când ai oprit tranzacția la timp, iar sesizarea rămâne utilă pentru cazurile în care altcineva a plătit.

    Am dreptul să returnez în 14 zile un bun cumpărat de la un particular?

    Nu. Dreptul de retragere din contractele la distanță există în raporturile cu un profesionist, potrivit Ordonanței de urgență nr. 34/2014. Între două persoane fizice nu se aplică, iar înțelegerea de returnare ține doar de ce ați convenit voi.

    De ce nu trebuie să dau datele cardului ca să primesc bani?

    Pentru că un card servește la plată, nu la încasare. Ca să primești bani îți ajunge IBAN-ul, adică numărul de cont din 24 de caractere. Cererea datelor de card pentru o „încasare” e un semnal de alarmă, spune Poliția Română.

    Cum verific dacă fotografiile din anunț sunt chiar ale vânzătorului?

    Cere o fotografie nouă, cu un detaliu pe care îl alegi tu în acel moment: o foaie cu data scrisă de mână lângă bun, un unghi anume. O imagine copiată dintr-un alt anunț nu se poate reface la cerere.

    anunturi.top publică ghiduri informative despre anunțurile online. Nu publicăm anunțuri, nu intermediem tranzacții, nu verificăm vânzători și nu avem legătură cu platformele menționate. Materialul nu ține loc de consultanță juridică pentru un caz concret. Ultima verificare a surselor: 19 august 2026.